Opinie

Diva și românii,

Nu sunt un meloman în sensul definit de Iosif Sava. Deși renumitul muzicolog s-a chinuit să ne introducă în tainele muzicii culte, să ne învețe despre Bach, nu s-a prins nimic de mine, material prost, cum spunea tata, aveam urechi de lemn, însemnând că n-am ureche muzicală. Asta însă nu mă împiedică să observ tratarea provincială și mărginită a subiectului Angela Gheorghiu.

Noi românii avem talentul incredibil de a ne ignora și chiar detesta personalitățile naționale care devin ulterior valori ale culturii universale. Brâncuși, Cioran, Eliade, Ionesco, Istrati și lista poate continua. Nici măcar Eminescu, despre care astăzi toți vorbesc în șabloane la superlativ, în mare lor majoritate rămânând la poeziile din programa școlară, nu a fost tratat cu respectul cuvenit de contemporanii lui, ba din contră.  Abia după ce aceste personalități nu mai sunt, sau capătă o recunoaștere în altă parte, începe corul de lăudători libidinoși să formuleze omagii bombastice. În țară se promovează o cultură de gașcă, de prietenie la terasă, sătească, tradiționalistă, fără relevanță la nivel internațional.

Noi am rămas în mentalitatea că ‘’veșnicia s-a născut la sat’’ însă uităm că Cioran a spus că ’’nu putem rămâne eternii săteni ai istoriei’’. Am senzația că asist la un conflict între un popor care refuză să se mute la oraș, cultural vorbind, și o divă internațională. Pentru că indiferent ce spun niște ‘’mititei/ care se lustruiesc pe ei ‘’, așa arată o diva, inclusiv cu ieșirile narcisiste. Cariera Angelei Gheorghiu este atât de impunătoare încât își poate permite să spună orice despre oricine. Acolo unde este ea aerul e rarefiat, nu are cu cine combate pe culmi. Acum ceva vreme soprana a făcut un pic de ordine în ierarhia valorilor culturale din muzică simfonică românească. A arătat cine e prea sus și cine e prea jos, nici măcar n-a făcut o curățenie generală. Argumente imbatabile, rezultatele internaționale. Și ce i-au răspuns specialiștii în nimic de la noi din țară ? Că un compozitor ar fi putut să fie dar n-a fost, că altul a dirijat în străinătate, așa în general, dar mai ales la Opera Națională din București, iar despre interpreta de muzică populară că e iubită de popor. Se folosesc în schimb cuvinte mari ca să suplinească restul, talent fabulos, genial, imens, grandios. Realitatea este tot aia de unde am plecat, acești trei artiști nu sunt deloc cunoscuți în lume. M-am uitat din curiozitate pe niște clasamente ale tuturor compozitorilor din toate timpurile, top 100. Nu sunt acolo. Asta ca să știm cum stăm.

De curând s-a iscat un nou conflict între Angela Gheoghiu și un dirijor de origine română, Cristian Măcelaru. Nu cunosc povestea decât din presă dar nu mă miră, unde se întâlnesc doi români, mai ales în străinătate, iese scandal. Mai repede ne înțelegem cu străinii decât între noi. Dacă sunt doi români pe un șantier pe-afară e imposibil să nu se dușmănească, să nu se bârfească, să nu încerce să se dea unul pe altul afară.

În lumea artistică din România funcționează principiul ‘’te laud eu pe tine ca să mă lauzi și tu pe mine’’ și-așa o să trăim până la adânci bătrâneți. Concursuri cu nemiluita, premii, laudatio, hârtii, decorații, vorbe goale aruncate cu generozitate. Un fel de cloacă, mocirlă, în care diamantele nu se văd, trebui să vină alții să le recupereze.

Angela Gheorghiu a spus că România nu a făcut nimic pentru ea și nu datorează nimănui explicații. În esență e un lucru grav, dur. Dar nu pentru Angela Gheorghiu, pentru statul român. O tanti în ie venită de la Bacău a vrut să-i dea sopranei o diplomă, mărindu-se pe ea, nu slăvind-o pe artistă. Apoi totul a fost coborât la nivel de mahala, tipic dâmbovițeană, primărița a simțit nevoia să facă niște dezvăluiri la nivel de bârfă. Ne pricepem să ducem toate lucrurile în derizoriu.

Se tot vorbește că Angela Gheorghiu cântă pe bani mulți, că nu ne permitem. Nu ne permitem sau nu vrem să ne permitem ? Am văzut că la natație s-au găsit imediat niște sume de bani importante, acolo ne-am permis. Dar la operă e mai greu, nu vine tot poporul, nu se sparg semințe și nu se poate înjura în timpul spectacolului ca la fotbal. Eu cred că ne putem permite și una și alta, mai ales dacă economisim banii aruncați pe spectacole proaste. 

În ceea ce-i privește pe criticii rău-voitori ai Angelei Gheorghiu doresc să vă întreb dacă mai știe azi cineva cine a fost Caion? Dar Caragiale ? Caion a fost cel care l-a defăimat public pe Caragiale. Știu că suntem un neam de defetiști, dar dacă suntem contemporani cu cea mai mare soprană pe care a dat-o România? Ar fi păcat să nu ne dăm seama .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error

Ti-a placut articolul? Sustine acest blog cu un share!

Te-ai abonat cu succes!

There was an error while trying to send your request. Please try again.

Nuculus will use the information you provide on this form to be in touch with you and to provide updates and marketing.