Nivelul dialogului

Observ că de fiecare dată când postez ceva apar niște cetățeni, în general cei ce și comentează, care se concentrează pe înjurături, jigniri, acuzații etc. Fără respect, fără politețea minimă, fără ăia șapte ani de acasă, fără argumente, direct, cu mânie proletară, cu măciuca în moalele capului. În general, vorbim de oameni cu o educație medie spre primară, care au învățat că Burebista era cel mai mare rege al antichității, iar Eminescu e poetul sfânt care a scris „Împărat și Proletar”, deci era comunist. Nu știu mai mult de atât pentru că în câmpul muncii nu aveau nevoie, au mai învățat din filmele lui Sergiu Nicolaescu, dar dacă e vorba să combată știu toate înjurăturile din limba română.

Dar nu e vorba despre comentariile la postările mele, este vorba în general de toată societatea românească. Dacă aruncăm o privire generală în toate domeniile vedem domnia mediocrității, a tupeului, a șmecheriei, a pupincurismului, și bineînțeles a incompetenței în detrimentul meritocratiei. În spațiul public se exprimă toți necunoscătorii în toate problemele, indiferent dacă le stăpânesc sau nu. Atunci de ce să nu-și dea cu părerea un neica Nimeni despre orice chiar dacă nu știe nimic, eventual să-și marcheze prezența pentru deliciul publicului vulgar și cu o înjurătură.

În presă, polarizarea e clară, vulgaritatea limbajului chiar în emisiuni mono-colore depășește bunul-simt, pentru reating, asta place la popor, asta să-i dăm, pe principiul pâine și circ.

Am urmărit și urmăresc emisiuni de televiziune din occident, ziare scrise, posturi de radio, nicăieri nu am auzit un asemenea spectacol grotesc și nefolositor. În momentul în care trebuia să profităm de ocazia unică de a ne afirma în Europa că o națiune civilizată am reușit să-i oripilăm prin mahalaua pe care o ducem cu noi peste tot prin lume.

„Dacă tăceai filosof rămâneai” sau „tăcerea e de aur” sunt lucruri uitate. În băltoacă asta de porci se afundă toți fără deosebire împroșcând cu noroi în stânga și în dreapta. Neghiobii de la galerie aplaudă crezând că asista la un concert de Crăciun la Viena când defapt se află într-un abator comunist. De ce ghiolbanul nu stă în banca lui, de ce melteanul vrea să vorbească și nu tace?

Astăzi am început să-l citesc pe Patapievici din 1997. Atunci credeam că greșește, azi nu mai cred lucrul ăsta.