Andrei Caramitru

foto www.digi24.ro

Trebuie să vă spun că am urmărit conflictul dintre Andrei Caramitru și BOR când încă mocnea. A fost și un context nasol dacă e să ne gândim că anul ăsta sărbătorile de Paști au căzut în plină carantină. Andrei Caramitru susținea izolarea drastică la domiciliu pentru a putea depăși cu bine pandemia încă dinainte să apară BOR-ul în prim-plan. Toate au luat o altă întorsătură în momentul în care BOR-ul a dorit încălcarea regulilor carantinei și în cazul lor să se facă o excepție.

Mie îmi place foarte mult că a apărut acest conflict care a ajuns inclusiv la CNCD. Conflictul nu mai este între Andrei Caramitru și BOR este deja un conflict de principii. În primul rând e important să știm dacă avem libertate de exprimare și până unde merge ea. Foarte mulți oameni au rămas șocați de afirmațiile lui Caramitru la adresa BOR. Dacă făcea aceleași afirmații la adresa partidelor politice, a Parlamentului, a guvernului, a unor minorități, sau a unor alte culte religioase, nimeni nu se isteriza. Fiind vorba de biserica ortodoxă au sărit oamenii lezați să lupte ca niște martiri. S-au simțit jigniți dar au jignit și ei la rândul lor. Iată cum au apărut tone de lături. Având în vedere că numeric enoriașii sunt mai mulți ei au produs mai mult. Deci dacă CNCD- ul va dori să măsoare cine pe cine a jignit mai mult o să vadă copleșitorul număr al înjurăturilor din partea bisericii pentru simplul motiv că sunt mai mulți. Aș vrea să observ aici că e o lupta disproporționată, între o persoană și o instituție colos. Toată lumea știe că Biserica Ortodoxă Română e cea mai bogată instituție din țară. După cum se poate lesne vedea influența subterană a bisericii este masivă, toți politicienii fără excepție vin și pupă icoanele ca să primească binecuvântarea, sumele de bani pompate sunt imense, deci vorbim de un stat în stat. Iar la capitolul propagandă nu avem ce să mai vorbim, oricine se leagă de biserica este linșat aproape fizic de toată presa slugarnică și opinia publică neevoluată. Am putea spune că cine atacă biserica își asumă un mare risc, asta în anul 2020, la peste 200 de ani de la Revoluția Franceză. Doar pentru a fi corecți trebuie să spunem că nu BOR și susținătorii ei sunt cei dezavantajați, nu sunt martiri pe cruce așa cum se cred, nu sunt ei Iisus cum proclamă prin on-line fanatici ce se detonează oriunde crezând că așa o să-i mântuiască Dumnezeu. Nu, în realitate Andrei Caramitru este singur luptând împotriva unei Inchiziții de tip medieval, cu acuzatori, cu public isteric, cu habotnici dezlănțuiți. Statul nu există în toată ecuația asta, statul a fost redus la declarația ministrului de interne Vela care se prosterna în față Patriarhului.

Și cu asta am ajuns la a două semnificație a situației, măsura în care România este un stat laic sau un stat religios. Trebuie pusă problema asta pe masă. Noi dorim să fim conduși politic și administrativ de biserica ortodoxă ? Politicienii, la putere sau în opoziție, se calcă pe picioare să-și arate pioșenia în fața Prea-Fericitului. Sunt în stare să pună totul la dispoziție ignorând existența altor culte bisericești, altor categorii de populație. Am senzația de multe ori că nu își doresc în viața asta decât să le rămână moaca desenată pe niște pereți în biserici ca mari ctitori și slujitori. Unii dintre ei, dacă au suficienți banii, vor putea fi canonizați. Sunt convins că peste o sută de ani babele din București vor fi fericite să pupe moaștele sfatului Becali, mare iubitor de fotbal și pomeni. În sânul bisericii ortodoxe de astăzi se găsește o adunătură incestuoasă de securiști de rit vechi, legionari reeducați, oportuniști, țărănoi de la coada vacii cu aere de sfinți turnători. Toată șerpăria asta care se închină evului mediu și repudiază Revoluția Franceză nu își dorește decât un popor obedient de dobitoace domesticite. Biserica asta, fanariotă și meschină, nu ne duce înainte, din contra, e un mare bolovan de gâtul nostru. În lumea civilizată de foarte multe ori biserica a adus progresul, chiar astăzi în lumea catolică interpretarea dogmelor arată o mare deschidere, numai la noi oamenii stau în genunchi să pupe oase mumificate și mâini zbârcite de preoți vicleni.

Întoarcerea la tradiții spun noii doctrinari ai bisericii. Noi, e un fel de a spune, în fapt sunt continuatorii celor vechi. Adică la ce tradiții ? La spălatul la lighean, la wc-ul în fudul curții, la ciubote și ițari, la sărăcie, la iobăgie. Lor le convine, ei erau copii sau nepoți de preoți, o duceau bine. Păi dacă ne tot întoarcem în timp de ce să nu ne ducem direct în peșteri sau în copaci, că tot ne spun unii și alții că era mai bine înainte. 

Din acest motiv conflictul nu e despre Andrei Caramitru, este despre modul în care România este un stat din 2020 sau este un stat de ev mediu. Atacurile la persoană lansate împotriva lui Andrei Caramitru nu au nicio relevanță în situația dată, aici discutăm despre principii, iar principiile sunt deasupra oamenilor. Numai niște oameni de peștera se pot năpusti asupra unui om crezând că dacă i-au închis gura au rezolvat problema.

De foarte multe ori am impresia că o minoritate de cretini a pus mâna pe țară  și vor să ne ducă în secolul X.

Există totuși o speranța legată de proverbială minte de pe urmă a românului, la ultimele alegeri poporul a vrut ca Președinte un luteran care mai era și de origine germană, un ‘’străin’’, în detrimentul preacuvioasei ortodoxe Viorica.