Opinie

Analfabetism funcțional generalizat

În ultimele zile am fost bombardați cu știri despre analfabetismul funcțional. Definiții, cauze, procente, măsuri, acuzații, amintiri din copilărie. În esență vorbim despre lipsă de gândire mai pe șleau de proști în masă. S-au repezit unii să preamărească școala comunistă crezând că în felul ăsta vor rezolva problema, veșnica întoarcere la nimic. Nu dragi prieteni, învățământul lui Ceaușescu a scos masiv generații de analfabeți funcționali, aceleași generații care astăzi fac educație copiilor în școlile patriei. Când s-a inventat învățarea comentariilor ‘pe de rost’, când se memorau citate cu nemiluita fără nicio noimă, când profesorul dicta și elevul scria tone de informații nefolositoare, când departajarea la examenul de intrare la facultate se făcea la ‘virgulă’ ? Școala pe vremea comuniștilor era o formă organizată de îndobitocire, elevii nu erau încurajați să gândească, să pună întrebări, să se lămurească, să contrazică, să se îndoiască, nu, ei rețineau și redau fără să înțeleagă orice, de la texte literare, date istorice, geografice, până la algoritmi matematici și procese tehnologice. Lipsa de onestitate care ne caracterizează nu ne lasă să spunem adevărul gol-goluț. Cei mai apreciați erau celebrii tocilari, indivizi care făceau eforturi inimaginabile să înmagazineze cât mai multe cunoștințe, într-un termen cât mai scurt, fără a le pricepe. Iar ceilalți din clasa trăgeau tare să-i ajungă din urmă. Adevărata generație de analfabeți funcționali este cea care astăzi conduce România, sunt toți cei din Ministerul Educației, cei care fac programe, manuale, teste, reguli, etc. Ei sunt adevăratele produse rebut al unui învățământ tiranic indoctrinat politic orientat numai spre memorare fără gândire. Și pentru că nu știu să facă decât ceea ce au învățat perpetuează alienarea în masă a școlarilor.

După Revoluție toți frustrații care n-au apucat să intre la facultățile comuniste devenite facultăți de stat au asaltat învățământul privat. O inflație de diplome fără acoperire în cunoștințe dar care în schimb oferă oportunități nevisate, miniștri, secretari de stat, prefecți, tot felul de sinecuri unde nu e nevoie de nicio specializare pentru că nimeni nu face o evaluare. Ce să mai înțeleagă un copil despre nevoia de a merge la școală ? Totul se poate cumpăra, inclusiv școala.

Totul se copiază, doctoratele sunt plagiate, nu există niciun pic de originalitate în niciun domeniu pentru că lipsește gândirea, gândirea critică. Am constat că inclusiv în domenii așa zis creative se copiază ordinar. Platitudinea care rezultă e premiată, furatul ideilor, mediocritatea, obediența sunt încurajate.

Am văzut ministra învățământului care spune că nu trebuie să ne îngrijorăm, am văzut  inspectoarea pe București care ne spune că e o problemă cu generația asta de copii. Oamenii ăștia nu înțeleg deloc situația  în care ne aflăm, obișnuiți să-și paseze responsabilitate arată către părinți și elevi. Ceea ce șochează și mai mult este faptul că își dau cu părerea exact cei care au adus educația din România în situația asta. Așa-ziși specialiști. Specialiști în ce ? În educație nu. Dacă erau măcar 1% specialiști în educație nu am fi fost în situația asta.

Cadrele didactice, prin sindicatele din învățământ, au cerut salarii mai mari pentru a crește calitatea educației. Nu există nicio legătură, un profesor slab va fi slab și cu leafa de azi și cu o leafa dublă mâine. Dar asta este tot o lipsă de gândire, un analfabetism funcțional.

Susține blogul cu un share:
error

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error

Ti-a placut articolul? Sustine acest blog cu un share!

Te-ai abonat cu succes!

There was an error while trying to send your request. Please try again.

Nuculus will use the information you provide on this form to be in touch with you and to provide updates and marketing.