Poezie

Mi-e dor de mine

când nu mă apăsa mâine pe umeri
priveam viața direct între ochi supunând-o
puterea unui nod de perspective infinite
pe o mare nemărginită în jurul planetei albastre
lumea mea înmugurea în lumea asta armonios
cu jocuri infantile caraghioase și soldăței
mă încăpeau toți pantofii de drum lung
nu știam să citesc cuvintele de mai târziu
minciună, răutate, moarte, frică
alergam, zburam, fabulam pe aripi
de povești eroice uimitoare
mi-e dor de părul meu creț netuns cu anii
de bascheții meu găuriți în lupte capitale
pe toate maidanele câmp de datorie
flori de liliac furate snop în faptul serii
cu prietenii mei frați de fapte mitologice
mi-e dor de bicicleta mea ieftină
cal de asalt pe munți de entuziasm
în fața oricărei banalități de doi bani
ce ierni bălane !, ce obraji înfierbântați !

mi-e dor…
de mine

Susține blogul cu un share:
error

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error

Ti-a placut articolul? Sustine acest blog cu un share!

Te-ai abonat cu succes!

There was an error while trying to send your request. Please try again.

Nuculus will use the information you provide on this form to be in touch with you and to provide updates and marketing.