PTAP în epoca de aur

Mă gândeam zilele trecute că au trecut 29 de ani de la Revoluție. Parcă era mai ieri. Totuși s-au schimbat atât de multe. Nu știu de ce îmi tot vin în minte orele de PTAP din epoca de aur. Făceam niște ore la liceu de pregătire militară o dată pe săptămâna. Știu că aveam și un caiet dar am uitat complet ce ne preda și cine la materia asta bizară. Îmi amintesc că aveam o uniformă, albastră și un basc. La un moment dat, în vacanța de vară, ne-au convocat obligatoriu într-o tabăra de instrucție într-un liceu din București. Parcă a durat o săptămâna și eram înainte de clasa 12-a. Am făcut instrucție militară, pas de defilare, disciplină, formație, drepți, culcat, pluton gaze, și alte d’astea. Mâncam la cantină, dormitoare comune separate doar pentru fete și băieți, deșteptarea la 5, ora de culcare, ținută regulamentară. Poziția de drepți, mâinile pe lângă corp, pieptul de oraș înainte, privirea la o mie de kilometri în față și gândul la patrie. Când am ajuns în armata eram satul de pas de defilare de la orele astea de PTAP. Alinierea, cu onor spre dreapta, înainte marș. Să bateți pasul de defilare să cadă frunzele din copaci. Ne pregăteam să apărăm patria pentru că materia asta se numea mai exact Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei. Uite că au uitat să ne spună împotriva cui. În tabăra aia am găsit noi soluții să ne distrăm însă acum când mă gândesc mi se pare o ciudățenie. Cine și-ar mai imagina așa ceva astăzi. Și luam note la materia asta.

După ce că învățăm sâmbăta, duminica, ne mai chema profa de mate la pregătire, ne mai stricau și vacanța de vară cu tabăra asta de instrucție PTAP.