Stalingrad, locul unde România a pierdut al doilea război mondial,

Se spune că adevărurile dor. Stalingradul este un adevăr dureros pentru noi. Vrem sau nu vrem să recunoaștem în al doilea război mondial România a fost aliata Germaniei cel puțin până la Stalingrad. Bătălia de la Stalingrad este considerată cea mai mare bătălie care a existat vreodată, atât prin dimensiunile forțelor implicate cât și prin duritatea ei. Campania forțelor Axei mersese bine până la Stalingrad cu excepția probabil a întârzierilor neprevăzute și a bătăliei pierdute la Moscova. În tabăra Axei se aflau Germania și aliații ei, România(cu armata a 3-a și a 4-a), Italia, Ungaria și Croația.  De partea cealaltă Uniunea Sovietică. Față în față doi dictatori siniștrii ai omenirii: Hitler și Stalin. Numeric, forțele Axei ajungeau la un milion de soldați dintre care 150.000 de români iar forțele sovieticilor sunt estimate la 1.700.000. Nu o să fac istoricul bătăliei însă am să punctez aspectele importante pentru noi. Stalin s-a hotărât să opună în sfârșit rezistență invaziei germane și a ales că acest loc să fie Stalingrad. A dat celebrul ordin 227 cunoscut ca și ordinul Nici un pas înapoi astfel încât forțele Germaniei și a aliaților ei au întâlnit cu adevărat o opoziție eroică.  Operațiunea principala din partea Axei a fost condusă de armata a 6-a germană a lui Friedrich Paulus care a intrat în oraș și l-a ocupat în mare parte. Excepție a făcut o parte mică a orașului unde Vasili Ciukov a reușit să păstreze un punct de rezistență ce permitea alimentarea sovieticilor cu resurse și rezerve de peste Volga. Odată cu stabilizarea cât de cât a operațiunilor militare germane, rușii au trecut la contraofensivă. Generalul Gheorghi Jukov a inițiat operațiunea Uranus. Această operațiune militară de proporții uriașe în care au fost implicați în jur de un milion de soldați sovietici a planificat străpungerea flancurilor armate germane a lui Paulus. Flancurile erau asigurate de armatele române, a 3-a și a 4-a. În cadrul operațiunii de contraofensivă, cele două armate române au fost spulberate, de menționat că armata română ataca încă cu formațiuni de cavalerie.  În acest fel armata a 6-a germană a lui Paulus a fost prinsă în celebra pungă din față Stalingradului și a fost măcelărită până la capitulare. Pierderile au fost uriașe, cifrele nu sunt încă clare însă vorbim de un milion de soldați sovietici și 650.000 de soldați din partea Axei. Armata română a fost pur și simplu decimată, cea mai mare pierdere pe care a putut să o cunoască vreodată armata română. Stalingradul este considerat punctul de cotitură al celui de-al doilea război mondial, imediat Armata Roșie a preluat inițiativa, aliații Germaniei au încercat și au reușit să încheie armistiții separate cu rușii, Anglia și SUA  au căpătat curaj să deschidă operațiuni militare în vest. 

Germania a pierdut războiul și cu ea toți aliații ei inclusiv România. Ce s-a întâmplat după pierderea războiului știm, ocupație sovietică, datorii de război plătite către ruși, decimarea elitei românești. Perioada asta s-a sfârșit în 1989.