VREMURILE DINAINTEA „SALTULUI”

Viorel LUCACI - 23 decembrie 2018

Tot observ, percept, interpretez şi îmi ridic semne de întrebare. Tot mai multe, despre tot mai multe. E un defect de-al meu profesional. Atât intern cât şi extern, au loc procese de anvergură (pe care noi le judecăm/interpretăm poate subiectiv şi în lipsă de date relevante) care toate mă duc cu gândul la o presupunere de-a mea mai veche. Că un al Treilea Război Mondial deja a început. Sau… că cel puțin se află într-o fază incipientă (pregătitoare).

Tot mai multe repere din diverse zone îmi consolidează această temere. Şi da, cred din ce în ce mai tare că un astfel de eveniment global devine iminent. Poate că trebuie. Poate că este cumva „necesar”. Nu avem de unde cunoaşte. Nu este tocmai un neadevăr zicala conform căreia „orice salt al omenirii stă pe un ocean de sânge”. Se simte peste tot faptul că actuala civilizaţie (cea euroatlantică în speţă) a ajuns la o etapă de epuizare - posibil prin efect autoimun - şi deci, devine necesar un nou salt civilizaţional.

Am elaborat schema aferentă acestei postări acum câţiva ani, fiind rezultatul unor presupuneri strict personale, după ce am scris un scurt comentariu la o afirmaţie de-a unui economist cu idei interesante. Este vorba despre dl. Radu Golban. Schema care îmi aparţine ca editare şi concepţie, prezenta cumva schematic o succesiune de patru etape „necesare” pentru instaurarea a ceea ce unii denumesc a fi „Guvern Mondial”.

Surprizele de mare greutate cum ar fi Brexit-ul, fenomenul Trump în SUA, expansiunea federaţiei Ruse, cleştele geostrategic care strânge Balcanii, chiar şi ceea ce se petrece în România ultimilor ani din punct de vedere politic, toate m-au îndemnat să readuc la viaţă acel comentariu împreună cu schema în cauză, deoarece le consider ca fiind oportune şi momentului actual. Dimensiunea uriașă la care a ajuns polarizarea socială în România certifică faptul că ne află pe frontul unei confruntări între două lumi complet diferite, două lumi antagonice. Fiecare cu adevărul ei, cu punctul ei de vedere. De aceea, acest conflict este deosebit de complex şi greu de gestionat.

Redau în continuare textul respectiv în forma sa originală, text pe care l-am scris undeva la începutul verii lui 2013.

„PROBLEMELE DIN ZONA EURO, SIMILARE CU CELE ALE GERMANIEI ÎN TIMPUL CELUI DE-AL TREILEA REICH”
Viorel Lucaci, mai 2013

Ideea citată care constituie titlul acestui text, îi aparține economistului româno-german Radu Golban. Într-o anumită măsură, mă regăsesc prin ideile mele proprii într-o asemenea afirmație. De aceea, am hotărât să scriu un scurt punct de vedere cu privire la acest subiect. După o anumită perioadă îl voi șterge.

În imensul conglomerat format din dezinformarea în masă combinată cu aglutinarea direcționată a informațiilor redate de cea mai mare parte a mass-media din România zilelor noastre, mai scapă uneori și câte un stol de adevăruri. Ne mai sunt prezentate (din greșeală) și elemente ce ne pot pune pe gânduri. Este vorba doar de cei ce mai au timp să stea pe gânduri. Să mediteze. Nu este totul chiar atât de negru. Cu siguranță sunt transmise și idei sau lucruri eligibile pe presă. Dificultatea o constituie „filtrarea” curentului de informații expuse.

Ipotezele și raționamentele pe care se bazează Radu Golban în prelegerile sale, sunt deosebit de interesante. Dacă aș utiliza termenul de „inedit” sau „oportun” ar putea apărea diverse interpretări. Toate aceste considerații ce țin de „imperialismul financiar”, „acumularea prin deposedare” și „globalizarea prin integrare suprastatală” sunt cunoscute de mulți dintre noi. Suntem însă, cu toții prea ocupați și îngrijorați de „siguranța zilei de mâine” sau de „datoriile la bănci” să mai putem contesta ceva sau să ne mai ridicăm întrebări de fond legate de „drumul” generației noastre. Aproape trei generații simt în mod direct efectele unor imenși vectori internaționali de „acaparare” financiară. Este deja clar și evident că un nou IMPERIU încercă să cucerească popoarele (de această dată la nivel global), printr-un imens război ideologic și macroeconomic. A început în anii 1989-90. Conform textelor a fi fost planificat - și poate demarat cu mult timp înainte - în anul 1897, când la Marele Congres Secret Francmasonic ce a avut loc la Bâle în Elveția, se puneau bazele celor 24 de „Protocoale a Înțelepților Sionului”. Apoi procesul a intrat într-o nouă etapă la 11.09.2001. Foarte mulți au contestat eligibilitatea și originalitatea acelor „Protocoale”. Se tot susține faptul că ar fi fost realizate postfactum sau că ar fi inventate de unele cercuri în vederea legitimării unor politici de extrema dreaptă și național-socialism (nazism) în secolul XX. Probabil. Dar nu trebuie ignorat faptul că la fel de mulți sunt cei care susțin autenticitatea lor și ideea că toate „relele” petrecute la nivel internațional în societatea ultimelor decenii, își au originea la acea întâlnire francmasonică ce a avut lor în anul 1897. Eu personal am cercetat subiectul, dar nu mă simt în măsură să mă exprim dacă „protocoalele” sunt sau nu autentice. Înainte de toate, un lucru este cert. Deplasarea frontului de cucerire a unei actuale „confruntări” mondiale (de primă fază) poartă denumirea de „globalizare”. Sunt multe de spus aici.

Nu globalizarea în sine și nici integrarea statelor europene ar putea fi cel mai maree „rău” al secolului XXI. Îngrijorător este modul în care sunt realizate aceste procese, natura instrumentelor aferente și faptul că atât avantajele cât și dezavantajele celor două procese, sunt „împărțite” preferențial și complet disproporționat - doar spre beneficiul unui anumit „nucleu” evocat în literatură ca fiind acea „Metropolă”. În rest, suntem cu toții martorii și poate victimele unor ample procese de periferializare și instalare a unei „pături superpuse”. În acest mod ar putea fi caracterizat pe scurt prezentul timpurilor noastre.

Am urmărit cu interes emisiunea „Jocuri de putere” din 2 mai [2013 n.a.] de la postul de televiziune Realitatea TV. S-au spus lucruri interesante și cred eu… documentate. Consider că este benefic să știm cât mai multe din interesele ce se află în spatele tuturor celor petrecute în economie și chiar la nivel de individ (din ce în ce mai dator, plin de griji și aglutinat) și mai ales de ce România (împreună cu întreaga Periferie a Sistemului Mondial Modern) are exact aceiași „involuție morală și ideologică” și de ce merge pe exact același „drum” indiferent de eșichierul politic al clasei de guvernământ. Asemenea subiecte sunt evitate parțial de mijlocele mass-media, iar ceea ce „scapă” constituie accidente mediatice - poate binevoite și nu întâmplătoare. Din păcate, informația este în general prezentată trunchiat și direcționată.

Nu se dorește o cunoaștere detaliată și profundă de către mase a fenomenului neo-imperialist. O posibilă apariție în viitorul apropiat a unor coaliții „contra-imperialiste” sub forma unui posibil „terorism domestic în interiorul zonei integrate” ar constitui o problemă colosală pentru organizațiile financiare internaționale. De aceea, cercurile occidentale au elaborat „fiorosul dușman al civilizației” denumit „terorism”. Cum altfel putea fi obținută „legitimitatea” pe termen lung a „occidentalizării” grăbite a Orientului Mijlociu și implicit obliterarea lentă a întregii civilizații arabe, având la bază un sistem occidental pan-ideologic deosebit de vast.

Indicat ar fi, ca în amalgamul de „can-can”-uri și „vedete” din prezent, să ne documentăm și să studiem cât putem literatura de specialitate și lucrările ce tratează profesionist aceste subiecte. Nu ducem lipsă de literatură pe domeniu. Se găsește. Doar trebuie căutată.

De aceea, voi enumera în continuare câteva cărți (din multe altele), care consider eu că ar deschide larg mintea unora dintre noi:
- Ilie BĂDESCU Ș.A., Geopolitica Noului Imperialism (2010), Editura Mica Valahie;
- Naomi KLEIN, Doctrina Șocului - Nașterea Capitalismului Dezastrelor (2009), Editura Vellant;
- Edward A. KOLODZIEJ, Securitate și relațiile Internaționale (2007), Editura Polirom;
- George Cristian MAIOR, Un război al minții (2010), Editura RAO; 
- Thomas L. FRIEDMAN, Lexus și măslinul (2008), Editura Polirom; 
- Karl W. DEUTSCH, Analiza relațiilor internaționale (2006), Editura Tehnica - INFO;
- Samuel P. HUNINGTON, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale (2002), Editura ANTET.

Ordinea în care le-am enumerat, nu este bazată nicicum pe vreun considerent de importanță. Din punct de vedere a profunzimii și seriozității prezentării chestiunilor pe care le conțin, toate aceste cărți sunt deosebite.

Sunt mult mai multe, dar lecturarea acestora este suficientă. Le recomand cu drag tuturor celor care vor să înțeleagă și sa afle adevărul (sau aproape adevărul) despre ce se întâmpla cu societatea umana astăzi, ce se întâmpla cu individul (din ce în ce mai singur din punct de vedere ideologic și degenerat pe linie noologică), precum și de ce România o duce din ce în ce mai râu, după 22 de ani de la „marea eliberare” din dec. 1989, (moment în care, fiind complet dezinformați, mulți dintre noi am avut încredere). De fapt, ne-a fost schimbată vechea iluzie a libertății cu o alta nouă. De la cea sovietica am trecut le cea americană (occidentală).

Închei cu o idee ce ar putea reprezenta poate „ecuația de modelare” a capitalismului: SCLAVUL PERFECT SE CREDE LIBER.