Mă las impresionat de tehnologia japoneză, Honda CR-V Hybrid

În urmă cu peste treizeci de ani achiziționarea unui autoturism era un eveniment crucial. Toată familia se mobiliza, se făcea o cerere în vederea achiziționării autovehiculului, economiile strânse în ani de zile, chiar zeci de ani, se puneau la bătaie, apoi se aștepta. În general se așteptau trei ani din momentul achitării până venea mașina acasă. Era cea mai mare investiție a unei familii în condițiile în care majoritatea oamenilor stăteau în chirie neexistând posibilitatea și interesul pentru achiziționarea unei locuințe. Toți ai casei se purtau cu mașina ca și cu un ou. O spălau săptămânal, o dotau cu preșuri și cuverturi, o bibileau la motor parcată la bătătorul de covoare. Imaginea specifică era un nene în maieu băgat jumătate sub mașină care cerea o cheie franceză. Automobilul se ținea din generație în generație, nimeni nu-și punea problema că își va mai lua altul, era un bun care se lasă moștenire prin testament și conta la zestrea fetei de măritat.

În numai treizeci de ani mașina s-a transformat dintr-un bun de lux într-o necesitate. După anii 90 s-a dezvoltat puternic piața de second-hand și străzile patriei s-au umplut de cazanele aruncate de occidentali la casare. Toate tipurile din toți anii cu volane pe toate părțile. Au apărut samsarii. Îți luai o mașină veche pe bani puțini și mai băgai în ea încă pe-atât. Mai ales pe drumurile noastre moștenite în aceiași stare de la daci și de la români. Au apărut primele reprezentanțe, au apărut service-urile autorizate iar oamenii și-au schimbat mentalitatea. De ce să-ți iei o mașină veche la care întreținerea te costă enorm când poți să-ți iei o mașină nouă și să nu ai dureri de cap. Mai ales că există o grămadă de instrumente financiare. Consumatorul a devenit mai pretențios, vrea dotări, vrea garanție, confort, viteză, spațiu. Astăzi mașinile se schimbă mult mai repede, oamenii se uită în cataloage la ultimele modele, într-o familie au apărut două sau chiar trei autoturisme. Cam în felul ăsta s-au modificat obișnuințele de cumpărare la noi în trei decenii.

Acum am ajuns în situația în care îmi doresc să experimentez tehnologia asiatică, cea japoneză în mod special, mai exact Honda. Am înțeles că din dorința de a cuceri piață firma niponă oferă soluții deosebite. Am consultat oferta Honda, se pot vedea toate modelele de Honda pe site-ul Honda România. Și dacă tot vreau să încerc ceva nou am să aleg tehnologia Honda Hybrid, adică un motor pe benzină de 2,0 litri cu două motoare electrice de mare putere. În felul asta am ajuns la Honda CR-V Hybrid. Îmi place că e o mașină perfect adaptată la traficul din oraș însă poate fi ușor folosită și la deplasări în afara orașului. La cât de aglomerat e Bucureștiul acum e bine să ai o mașină care se poate strecura ușor și pe care să o parchezi repede în locuri cât mai strâmte. Îmi place că are un consum redus, 7,3 l/100 km, are dotări de siguranță în trafic, portbagajul este mare, e dinamică, adică are svâc cum spunem noi, și nu în ultimul rând e silențioasă. Am posibilitatea să-mi montez și un suport pentru biciclete. Nu degeaba e cel mai bine vândut SUV din lume.

Mă gândesc adesea ce ar spune bunicii și părinții noștri dacă ar vedea mașinile de astăzi. Cu siguranță nu ar mai recunoaște nimic iar tot scepticismul lor legat de viitor ar fi spulberat. Copiii oricum se bucură inocent de toată tehnologia care ne copleșește. Din punctul meu de vedere dacă există posibilitatea să-ți îmbunătățești viață e bine să profiți. Omu are o mare calitate iar acea calitate se numește adaptabilitatea.

Articol scris pentru proba 26 a concursului SuperBlog 2019