La calea ferată tot timpul e de vină acarul Păun,

Trei accidente feroviare la rând în Fetești. Ultimul, două trenuri de marfă, unul staționa și celălalt l-a lovit din spate. Mecanicul era beat. Trenurile s-au făcut muci. Nici nu apucaseră bine să refacă infrastructura cei de la linii că iarăși au treabă. Oameni care își primesc salariile cu întârziere și lucrează cu frica concedierii. Materialul rulant de cale ferată, locomotivele și vagoanele, sunt foarte vechi iar oamenii inconștienți. Din fericire nu a fost o catastrofă, nu au existat victime omenești, însă ne putem lesne imagina ce s-ar fi întâmplat dacă erau trenuri de călători.

Ce se întâmplă astăzi nu este o cauză, este un efect, efectul unui sistem de lucru și de management defectuos. De mai multă vreme se vorbește despre grupurile de interese din calea ferată, de familiile care căputează sistemul, de jaful și dezinteresul pentru acest sector de activitate. Deja accidentele feroviare au devenit o rutină și nu o întâmplare nefericită. Se întâmplă lucruri îngrijorătoare în sistem, multe accidente, acte de indisciplină, nu e prima oară când un mecanic de locomotivă conduce băut. Cu toate astea toată lumea își menține pozițiile fără rușine. Nu există o explicație serioasă cum nu există nicio viziune. Se dorește reformarea cailor ferate cu aceiași oameni învechiți în rele.

Siguranța circulație, altă dată un concept vital, a devenit o glumă proastă. Toată lumea se gândește doar la profit și nimeni nu e preocupat de securitatea în trafic. Am înțeles că ministrul Drulă a luat câteva măsuri în pripă , pompieristic. A suspendat licența de transport a unui operator feroviar și va organiza o ședință. Pe principiul pentru care a suspendat licența de transport a societății vinovate ar trebui să suspende toate licențele de transport feroviar. Nu e cazul să-l căutăm acum pe acarul Păun, important este ce măsuri se iau în sistem. AFER-ul este autoritatea însărcinată , printre altele, cu asigurarea respectării reglementărilor de siguranță a circulației. Despre cum s-a ocupat de această sarcina se vede cu ochiul liber, nu e nevoie de prea multe argumente. Tot acesta instituție permite introducerea în trafic a materialului rulant. Niciodată AFER-ul nu a luat o măsură în sensul întineririi parcului de locomotive și vagoane. A acceptat în trafic toate vechiturile prelungindu-le viață până aproape de nemurire. ARF-ul este o altă autoritate, de data asta, de reforma feroviară. Cu toate că în sarcina acestei instituții a revenit activitatea de investiții în materialul rulant nou, de la înființare, nu a făcut absolut nimic. Dacă e să ne luăm după ‘’gura târgului’’ această instituție este pur și simplu o frână în dezvoltarea activității feroviare datorită faptului că în loc să investească a blocat. Încă de la preluarea mandatului ministrul Drulă a spus că va desființa ARF-ul pe motiv de inactivitate. Nici până astăzi n-a făcut-o. Lumea zice că au căzut la pace.

Eu nu am să înghit baloane de săpun că mecanicul era beat și a fost o eroare umană și cu asta basta. E vorba de un întreg lanț de accidente, nu numai cele trei de la Fetești, e vorba de o boală cronică nu de o simplă răceală. Tratamentul nu e o aspirina, pacientul trebuie operat sub anestezie. Trebuie intrat cu bisturiul adânc până se va extirpa tumoarea ce tinde să se generalizeze. Locomotive noi, vagoane noi, oameni noi, sânge proaspăt. Când vorbesc de oameni noi mă refer evident la nivelul de conducere al caii ferate. O nouă viziune care să grăbească integrarea transportului feroviar din România în   cel european la nivel tehnologic, înnoirea parcului de material rulant prin limitări drastice și prin încurajarea investițiilor.

Nu vă năpustiți asupra operatorilor privați înainte să vă uitați în ograda proprie, cum ați reglementat, cum ați verificat, ce ați investit.

Dacă după toată povestea asta o să rămânem doar cu acarul Păun, în speță mecanicul de locomotivă, atunci domnule ministru, eu unul, nu vă mai cred.