Reforma pensiilor așa cum a apărut în presă e un dezastru. Creșterea vârstei de pensionare pentru bărbați la 68-69 de ani, creșterea stagiul minim de cotizare, eliminarea pensionarii anticipate. În ceea ce privește pensiile speciale nu s-a făcut nimic, se găsesc permanent scuze și motive. Până la urmă ar trebui întrebat poporul dacă este de acord cu toate aceste derogări abuzive de la o lege unitară a pensiilor. Să se facă un referendum și să se transpună imediat în practică de absolut toate organele statului. Am senzația că anumite instituții lucrează numai în interesul unor grupuri de interese fără să țină cont deloc de restul populație. Dacă nu sunt în stare să înțeleagă asta să fie desființate acele instituții, nu ne sunt folositoare. Să se scrie în Constituție că nu se dau niciun fel de derogări de la legea pensiei pentru niciun fel de categorie socială.
Speranța de viață în România este de 75 de ani, 73 de ani la bărbați. Dacă se mărește vârstă de pensionare la 69 de ani înseamnă că un om care a muncit toată viața lui primește o pensie timp de 4 ani, statistic vorbind. O generație întreagă e pusă să plătească jaful din banul public produs de guvernările care au mărit pensiile și salariile fără nicio noimă. Să nu uităm că părinții și bunicii noștri au ieșit la 55/60 de ani la pensie, acum au 70-80 de ani. Păi unde este echitatea și solidaritatea între generații ? Toate studiile făcute arată că după vârsta de 50 de ani astăzi este foarte greu să-ți găsești un loc de muncă. Înseamnă că toți cei care rămân pe drumuri după acestă vârstă nu mai au niciun mijloc de trăi, până la o pensionare ipotetică mai au aproape 20 de ani și nu există niciun venit. Sărăcie, foame și moarte, cam asta se prevede în noile modificări ale legii pensiilor.
Ca și cum nu era suficient a venit și pandemia de coronavirus. Foarte multe firme s-au închis, cele care au mai rămas au diminuat drastic salariile angajaților iar revenirea la ‘’normal’’ e foarte departe. În timpul ăsta bugetarii și pensionarii și-au încasat veniturile integral. Guvernanții nu au făcut nici cel mai mic gest nici să corecteze greșelile anterioare și nici să ajute sectorul privat copleșit de criză. Toată povara a fost pusă în spatele angajaților din domeniul privat. Din ceea ce se vede în piață sectorul nu mai poate, e la limita existenței, lucrează cu motoarele turate la maxim și tot nu face față.
Pentru generația copiilor noștri situația este și mai gravă, ei nu au posibilitatea să se angajeze pentru că nu există locuri de muncă, atunci când găsesc ceva sunt plătiți mizerabil, salariul minim pe economie care a devenit un fel de salariu unic. Cum pot ei să-și întemeieze o familie să se incumete la a-și lua responsabilitatea unor copii când în fața lor se întinde un deșert. Nu e de mirare că foarte mulți pleacă din țară, până la urmă e cea mai bună decizie în condițiile date.
Noi o să rămânem în țară să plătim pensii și salariile bugetarilor până când ne vom săvârși din viața asta muncind stahanovist. Nici nu o să mai fie cine să ne îngroape.