Vine viaţã peste tine ca o ploaie
Nu ştii ce sã alegi din coşul cu prãjituri
Primãvara e tânãra şi nesãbuitã
Nu ai ceas şi nu te uiţi la soare
Nimic nu te îndoaie totul te urmeazã
Şi dacã pierzi secundele printre degete
Sunt duse muguri neînfloriţi îngheţaţi
Aşa cã strânge clipa în braţe
Şi tãvãleşte-o pânã scoţi sufletul din ea
Cã odatã iubitã dispare lãsând un parfum
Pe care poţi sã-l miroşi din scaunul de boşorog
Ce ai pierdut din buzunare e dus
Degeaba plângi cu lacrimi înţelepte
Nu te ajutã când e prea târziu
Frumos indemn! Sunt de acord!
Ma străduiesc.