Parcarea long-term din Otopeni, o păcăleală strajnică,

articol publicat pe Republica și Jurnalul Bucureștiului

pentru prima dată există posibilitatea de a asculta articolul în lectura autorului :https://republica.ro/ce-pacaleala-am-plecat-cu-masina-personala-la-aeroport-ispitit-sa-folosesc-zmoderna-parcare-long-term

În momentul în care s-a decis deschiderea unei parcări long-term la aeroportul Otopeni, m-am bucurat. Puteam să vin cu mașina de acasă, fără să utilizez serviciile de taxi sau Uber, să o las pentru câteva zile în siguranță, la un preț acceptabil. Mi-am zis eu atunci că, în sfârșit, începem să avem și noi servicii europene.

Am avut de făcut un drum scurt de trei zile în străinătate. Plecarea era la prima ora dimineața, iar întoarcerea undeva spre miezul nopții. O excelentă oportunitate de a beneficia de noua parcare long-term de la Otopeni. Mi-am luat o marja de timp convenabilă, în așa fel încât să nu fiu presat, să nu mă stresez inutil. Drumul spre aeroport a fost liber, nimeni nu circulă la cinci dimineața. Știam deja că voi pierde foarte mult timp la controlul de securitate. Nu aveam bagaj de cală, pentru o mai rapidă trecere.

Problemele au apărut însă în momentul în care am ajuns la aeroport, m-am învârtit până la intrarea în celebra parcare long-term unde, cu surprindere, am găsit bariera pusă și un parapet de plastic care bloca definitiv intrarea. Pe tabela electronică era afișat că toate locurile sunt ocupate, 499. Știam că imediat în drepta mai este o parcare long-term, lângă locul destinat firmelor de închirieri auto. Și acolo aceeași poveste, 250 de locuri ocupate. Am intrat brusc în agitație. Exact ceea ce credeam că o să evit, stresul, a ieșit la suprafață. Mai știam o parcare la ieșirea din aeroport tot pe dreapta. Stupoare, și acolo bariera pusă și un parapet de blocare. Aici mai mult, un echipaj de la securitatea aeroportului tocmai se învârtea în jurul unei mașini cu număr de Dolj, mașina parcată în afara parcării, chiar la intrare. Părea mai degrabă abandonată, în disperare de cauza.

M-am întors la parcarea inițială cu speranța că poate a ieșit cineva, nicio șansă, în plus nu era nici țipenie de om să pun o întrebare. Am mai făcut încă un tur al parcărilor, de dată asta am oprit în față unui angajat nervos ocupat cu gonirea taxi-urilor ce parcau la ieșirea din aeroport, i-am spus repede ce problemă am și i-am cerut o îndrumare. Mi-a spus ceva de genul că trebuie să parchez undeva în afară aeroportului sau să dau telefon la o firmă care trimite un șofer și-mi duce mașina nu știu unde. Nu e timp de toate astea. Am mai făcut încă trei ture, nimic, niciun loc liber. Chiar dacă se elibera ceva nu era nici un salariat care să mute parapeții ăia care blocau intrarea. Mi-am dat seama că nu sunt singurul care caută un loc de parcare, alte câteva mașini cu numere de provincie se învârteau căutând o soluție. Senzația e ca atunci când ești în centru, vrei să mergi la toaletă și nu ai unde. Mă gândesc repede, dacă parchez în afara aeroportului, până găsesc un loc, până vin înapoi pe jos, deja plecarea mea e periclitată. Ce pot face? Cea mai proastă rezolvare a problemei, să folosesc parcarea de termen scurt, până la urmă ce poate să mi se întâmple, nu o să-mi confiște mașina?! Numai că tarifele sunt cu totul și cu totul altele. În parcarea de long-term aveam 40 de lei pe 24 de ore, pe când la parcarea pe termen scurt e 6 lei pentru jumătate de ora. Cu nervii întinși la maximum m-am decis deci să întru în parcarea pe termen scurt. În timp ce înjurăm în gând organizarea și ideea mea de a veni cu mașina la aeroport, am văzut cum și cei din provincie intrau tot în parcarea asta. Ce situație imposibilă!

Orice inițiativă modernă, la noi, se transformă într-o bătaie de joc sau într-o nouă metodă de japcă. Chiar nimeni nu s-a gândit, nu a evaluat, nu a prevăzut că vor veni un număr mare de mașini să parcheze? Situația a fost absolut frustrantă pentru că, în timp ce eu rămăsesem pe dinafară față de fericiții care reușiseră să parcheze înăuntru, calculam câte jumătăți de oră a 6 lei jumătatea va sta, timp de 3 zile, mașina mea în parcarea „scumpă”. Aviz amatorilor…