Opinie

Perspectiva asupra viitorului

In ceea ce privește evoluția societății astăzi este un lucru sigur: lucrurile nu merg in direcția buna. Suntem într-o criza profunda de identitate, de perspectiva si de soluții.
Avem probleme religioase fără soluții evidente, probleme de identitate națională si globalizare mondiala. Si peste toate vine problema economiei mondiale.
Lipsa echitații sociale a ajuns sa fie focarul tuturor revoltelor. Lipsa de șanse in interiorul unei economii capitaliste fără putința de evoluție.
Meritocrația de zi  se reduce la rezultate financiare rapide obținute prin orice mijloace. Nu e nimic moral in lumea asta. Defapt imoralitatea a devenit valoarea forte din lumea asta.
Dar omenirea ar trebui sa realizeze ca dacă nu ne revoluționam profund întreg sistemul de valori vom face implozie in propria aroganta.
Din punct de vedere etic in primul rând planeta asta aparține întregii omeniri, nu numai unora, indiferent ce argumente se aduc in sensul asta. Nu s-a născut nimeni stăpân al planetei ca sa acapareze resursele ei. Ca urmare toate progresele omeniri in cea ce privește știința si capacitatea de producție aparțin tuturor oamenilor. Indiferent ca au participat, au susținut, au plătit, si-au dorit, … sau nu acest lucru, evoluția tehnologica este un bun planetar al tuturor.
Datorita acestor progrese astăzi productivitatea este cu mult crescuta. La bunăstarea asta trebuie sa participe toată lumea. Fara nici un fel de discriminări.

In primul rând statele trebuie sa asigure un venit minim garantat pentru fiecare locuitor al planetei. Un venit minim garantat pentru orice locuitor fără discriminare, indiferent dacă are sau nu are, indiferent dacă poate sau nu poate. Fara discriminare. In felul acesta se întoarce către fiecare om bunăstarea pe care omenirea a câștigat-o datorita evoluției tehnologice. Iar venitul acesta minim garantat trebuie sa fie unul decent care sa poată oferi un trai minim oricărui om al planetei. Este foarte posibil si foarte etic sa se facă acest lucru. Surplusul de producție pe care tehnologizare l-a adus trebuie sa se întoarcă la fiecare.
Săptămâna de lucru de 4 zile.  Deja șomajul este foarte ridicat, Săptămâna de lucru de cinci zile este prea mult. Participarea oamenilor la plus producție se face si astfel. Timpul liber câștigat duce la o dezvoltare personala a fiecărui individ superioara. Calitatea fiecăruia creste si randamentul muncii creste.
Ziua de lucru de 6 ore In felul acesta se asigura un timp mai lung pentru fiecare individ in fiecare zi. Se pierde foarte mult in activitatea de transport către locul de munca. Deja mobilitatea forței de munca este  mare. In felul acesta forța de munca poate sa se deplaseze la distante mari.
Munca de acasa. Un concept deja din ce în ce mai utilizat. Eliminarea completa a transportului către locul de munca. Eliminarea costurilor cu închirierea birourilor, plata utilităților, etc. Confortul de acasă , randament in munca.
Munca nu mai reprezinta ceea ce a reprezentat in secolul trecut, cu atât mai putin in antichitate si epoca primitiva. Din ce in ce mai multa lume își dorește sa facă ceea ce ii aduce o satisfacție. La ce bun toate aceste progrese dacă ne purtam ca si pana acum in relația noastră cu munca. Daca rămânem sclavii muncii.
Daca se vor lua toate aceste măsuri sunt convins ca lumea va fi mai fericita. Si exista si resursele pentru a fi luate aceste măsuri. Pana la urma cine dorește sa moara la birou pe altarul datoriei poate sa o facă liniștit. Dar de ce sa nu dam o șansa si altor oameni sa încerce sa traiască in afara acestei lumi de paranoici corporatiști. Corporatiști dezumanizați, spălați pe creier, fără visuri,  fără poezie, lipsiți de orice fantezie.
Exista nevoie de solidaritate pentru a impune ideile astea, dar cum te poti solidariza cu cineva care crede ca merita mai mult decat tine in lumea asta pentru ca a muncit o mie de ore la birou peste orele de program si eventual si in week end. Exact ca in celebra carte, cand paranoicii merg la servici nu mai exista solidaritate.
Deja in Elvetia s-a supus la vot o initiativa privind un venit minim garantat. Oamenii se misca, lumea se misca. Capitalistii verosi au comentat ca nu se poate, fara munca nu se poate nimic, decat sa mori. Este posibil sa acumulezi averi inimaginabile in viata asta , echivalent a cat ar munci 90 % din populatia globului pamantesc, si sa spui ca ai muncit? Dar cat ai muncit mai nesimtitule? Cum ai putut acumula asa o avere?
In fotbal se platesc salarii astronomice, milioane de euro pe saptamana. Ce muncesc omuletii aia? Cum poate cineva sa câștige milioane de euro pe luna pe aceiasi planeta unde se moare de foame?
Deci argumentul asta ca trebuie sa muncim ca sa castigam este penibil. Si un african din Sudan munceste, el castiga 50 de euro pe luna. Un fotbalist sau un actor munceste si castiga 10 milioane de euro pe luna. Care e diferenta dintre cei doi? Unul munceste mai mult decat altul? Nu cred.
Este inechitate.
Fiecare dintre noi trebuie sa susțină inițiativele astea.
Pentru moment referendumul asta a picat in Elveția.
Data viitoare însă sper sa treacă.

Susține blogul cu un share:
error

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error

Ti-a placut articolul? Sustine acest blog cu un share!

Te-ai abonat cu succes!

There was an error while trying to send your request. Please try again.

Nuculus will use the information you provide on this form to be in touch with you and to provide updates and marketing.